Login firme   Inregistrare Firma
5.BH

                                                                          

Å¢ară: România
Provincie: Transilvania
Regiune: CriÅŸana
Nume: Bihor, judeÅ£
Abreviere: BH 
ReÅŸedinţă: Oradea
Municipii: Oradea, Salonta, BeiuÅŸ, Marghita 
OraÅŸe: AleÅŸd, Åžtei, VaÅŸcău, Nucet, Valea lui Mihai, Săcuieni 
Comune: 90 
PreÅŸedinte CJ: Tirle Radu 
Prefect: Ghilea Gavrilă
PopulaÅ£ie: 600223 locuitori (martie 2002) 
Densitate: 84 loc/km²

JudeÅ£ul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, CriÅŸul Repede ÅŸi CriÅŸul Negru, care curg de la est spre vest. SuprafaÅ£a judeÅ£ului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaÅ£ie cu suprafata altor judeÅ£e, iar populaÅ£ia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% ÅŸi respectiv 3% din teritoriul ÅŸi populaÅ£ia întregii ţări. Densitatea populaÅ£iei este de 84,0 loc./km2. ReÅŸedinÅ£a judeÅ£ului se află în municipiul Oradea.
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile MunÅ£ilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeÅ£ului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale MunÅ£ilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m ÅŸi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului ÅŸi PlopiÅŸ (Åžes) - de înălÅ£imi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca niÅŸte tentacule spre vest, sunt despărÅ£ite între ele de depresiunile BeiuÅŸului, pe CriÅŸul Negru, ÅŸi Vad-Borod, pe CriÅŸul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia CriÅŸurilor, în sud ÅŸi Câmpia Barcăului, în nord).

Clima continental-moderată se află sub influenÅ£a maselor de aer vestice, mai umede ÅŸi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° ÅŸi 10,5°C, iar cantităţile precipitaÅ£iilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 ÅŸi 1.200 mm. 
Reţeaua hidrografică, formată de Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (PopeÅŸti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, OÅŸorhei), bauxită (MunÅ£ii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, TătăruÅŸ), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, ÅžuncuiuÅŸ), marmură (BăiÅ£a, ChiÅŸcău), bentonită (Vadu CriÅŸului), precum ÅŸi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix ÅŸi Băile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeÅ£e ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni ÅŸi fâneÅ£e naturale.

Economia judeÅ£ului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producÅ£ia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uÅŸoare (blănărie, încălţăminte ÅŸi confecÅ£ii), alimentară, urmate de industria energetică ÅŸi construcÅ£ii de maÅŸini, metalurgia neferoasă - inclusiv extracÅ£ia, industria chimică, exploatarea ÅŸi prelucrarea lemnului (Oradea, BeiuÅŸ). Bine dezvoltată este ÅŸi industria materialelor de construcÅ£ii ÅŸi a sticlei, in special in zona Alesd.

Agricultura - intensivă ÅŸi multilaterală - deÅ£ine un rol important în economia judeÅ£ului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeÅ£ul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producÅ£ia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul ÅŸi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr ÅŸi cartoful.
CreÅŸterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeÅ£ului, atât datorită întinselor suprafeÅ£e de păşuni ÅŸi fâneÅ£e, cât ÅŸi tradiÅ£iei locuitorilor în acest domeniu.

Din punct de vedere administrativ, judeÅ£ul Bihor are o reÅ£ea densă de aÅŸezări, cuprinzând zece oraÅŸe, din care patru municipii (Oradea fiind reÅŸedinÅ£a de judeÅ£), cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane ÅŸi 435 de sate. Cel mai important centru economic ÅŸi social-cultural al judeÅ£ului ÅŸi unul dintre marile oraÅŸe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraÅŸe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, BeiuÅŸ, AleÅŸd, Åžtei, VaÅŸcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

PrezenÅ£a unor obiective turistice importante, precum ÅŸi existenÅ£a unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului ÅŸi pe aceste meleaguri.

Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire.
Accesul la frumuseÅ£ile naturale ale judeÅ£ului este facilitat de existenÅ£a unor artere de circulaÅ£ie bine întreÅ£inute, precum ÅŸi a unor cabane în care drumeÅ£ul poate găsi loc de odihnă.
Din punct de vedere turistic deosebim în judeÅ£ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaÅ£ii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseÅ£i reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării. Ne vom opri atenÅ£ia asupra celor mai însemnate.

 

Cele mai vechi mărturii arheologice despre trecutul îndepărtat al judeÅ£ului Bihor se concretizează în unelte de piatră găsite în dunele de nisip din zona Săcueni ÅŸi valea lui Mihai, fiind datate din paleolitic.

            Epoca bronzului este reprezentată prin prezenÅ£a mai multor culturi, cum ar fi cultura CriÅŸ, cultura Tisa ÅŸi cultura Otomani.

            Din epoca traco - dacică sunt cunoscute aÅŸezările din prima epocă a fierului, la Sîntion, Rîpa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare ÅŸi Tăşad.

          În perioada lui Dromihete, Burebista ÅŸi Decebal, în aÅŸezările dacice de la Tăşad, Sacalasău Nou, Salonta, Tarcea ÅŸi Biharia se dezvoltă agricultura, meÅŸteÅŸugul ÅŸi comerÅ£ul, după cum rezultă din tezaurele monetare de la Talpe, Tileagd, Cadea, Oradea, care conÅ£in monede romane, ceea ce atestă bogăţia acestei zone.

           Dacii liberi de pe teritoriul actual al judeÅ£ului Bihor au participat alături de Decebal la războaiele cu romanii (101 - 102; 105 - 106). Romanii nu vor încorpora teritoriul bihorean, iar dacii liberi s-au statornicit la Cociuba Mare, Rîpa, Biharia, Oradea, GiriÅŸu de CriÅŸ, Cefa.

Prin romanizarea lor petrecută în secolele IV - V e.n. satele bihorene daco - romane devin româneÅŸti.

          Dacii ÅŸi romanii cunoÅŸteau bine băile termale de lângă Ulpianum (Oradea), ceea ce rezultă din pietrele de mormânt descoperite în apropiere de Băile Felix.

          Frumoasele Å£inuturi ale Bihorului au fost râvnite pe rând de mai multe neamuri de năvălitori: vandali, goÅ£i, huni, gepizi, longobarzi, avari, slavi, pecenegi, cumani ÅŸi unguri (907 - 1000).

          În secolele IV - X apărarea Bihorului s-a făcut în centrul de rezistenţă reprezentat de cetatea Bihorului, cetate dacică, fortificată în timp, ajungând în vremea stăpânirii voivodului Menumorut reÅŸedinţă domnească .

          În cronica lui Anonymus este menÅ£ionat momentul în care Menumorut o dă pe fiica sa drept soÅ£ie fiului lui Arpad, descendentul lor fiind regele Åžtefan cel Sfânt întâiul rege creÅŸtin al Ungariei (997-1038).

          Peste timp, cetatea Bihorului devine o ruină, cedând importanÅ£a ei istorică cetăţii Oradea, construită pe dealul Promotor. În timpul năvălirii tătare din 1241-1242 cetatea este dârz apărată de canonici în frunte cu Rogerius.

         Regii unguri, după Bela al IV-lea, prin catolici încep persecuÅ£iile îndreptate în special contra ţăranilor români, care se revoltă în 1393 atacând cetatea. În vreme de pace se dezvoltă arta ÅŸi cultura, Å£inutul Bihorului devenind important centru comercial, nod de legătură între orient ÅŸi apus.

         Matei Corvin ajuns rege al Ungariei numeÅŸte episcop al Bihorului pe Ioan Vitez care recunoaÅŸte iniÅ£ial toate privilegiile românilor, pentru ca mai târziu să le anuleze.

          În anul 1514 ţăranii conduÅŸi de Gheorghe Doja se răscoală împotriva nobililor dar sunt învinÅŸi de oastea principelui Ardealului Ioan Zapolya. După bătălia de la Mohaci, în 1526 Ungaria este transformată în paÅŸalâc turcesc ÅŸi Ioan Zapolya este proclamat regele Ardealului.

         În 1598, paÅŸa Omer asediază cetatea Oradiei timp de 5 săptămâni, dar nu reuÅŸeÅŸte să o cucerească. După acest asediu începe cearta dintre împăraÅ£ii Austriei ÅŸi principii Transilvaniei, cu privire la stăpânirea acestor locuri.

          Mihai Viteazul cere împăratului Rudolf, după ce intră în Alba Iulia încă 5 judeÅ£e printre care ÅŸi Bihorul, cerere admisă prin Decretul din 12.09.1600.

        Timp de 32 de ani, începând cu 1660 Oradea a căzut sub stăpânire turcească. După anexarea Ardealului la Austria, în 1692 cetatea Oradea îÅŸi pierde însemnătatea strategică.

         "Suplex Libellus Valachorum" redactat la 1791 poartă ÅŸi amprenta suferinÅ£elor românilor de pe aceste meleaguri, fiind formulat cu sprijinul cărturarilor bihoreni - Ignatie Dărăbant ÅŸi Samuil Vulcan.

          În secolul XIX reprezentanÅ£i de frunte ai lupte ideologice pentru drepturile ÅŸi libertăţile românilor de pe meleagurile bihorene au fost: Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Partenie Cosma, Nicolae Jiga, Iosif Vulcan.

          Ultima filă a luptei bihorenilor se fundamentează pe declaraÅ£ia de independenţă a naÅ£iunii române semnată printre alÅ£ii de: Aurel Lazăr, Alexandru Vaida Voevod, Vasile GoldiÅŸ, Ioan Suciu, Ioan CiordaÅŸ.

          După citirea DeclaraÅ£iei la 18.10.1918 în Parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida Voevod, Consiliul NaÅ£ional Român se retrage la Arad pentru a pregăti Marea Adunare NaÅ£ională din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

          După 2 decenii de liniÅŸte, în urma Diktatului de la Viena, din 30.08.1940, Bihorul a fost rupt în două, Oradea fiind cedată Ungariei hortyiste.

          La 12 Octombrie 1944 trupele române din Divizia Tudor Vladimirescu, Divizia 3 Munte ÅŸi Divizia 337 sovietică eliberează Oradea ÅŸi judeÅ£ul Bihor.