Login firme   Inregistrare Firma
7.BT

                                           

Judetul Botosani  
 

 DESCRIERE GENERALÄ‚

 

JudeÅ£ul Botosani reprezintă porÅ£iunea cuprinsă între Siret ÅŸi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniÅ£a cu Ucraina (la nord) ÅŸi Republica Moldova (la est). La vest ÅŸi sud se învecinează cu judeÅ£ele Suceava ÅŸi IaÅŸi.

SuprafaÅ£a totală a judeÅ£ului a fost în 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp în 1996, menÅ£inându-se aceeaÅŸi ÅŸi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul naÅ£ional. Există o reÅ£ea densă de ape. Lacurile ÅŸi apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp din suprafaÅ£a judeÅ£ului (2‚8 %).

Teritoriul judeÅ£ului se află în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord. JudeÅ£ul BotoÅŸani are o bogată reÅ£ea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, BaÅŸeu, Sitna ÅŸi unii afluenÅ£i mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apă).

PopulaÅ£ia este se cifrează, conform estimărilor Institutului NaÅ£ional de Statistică, la 1.07.2008, la 451.199 de locuitori, cu o densitate de 91 persoane pe kilometru pătrat. 63% din populaÅ£ie locuieÅŸte în mediul rural ÅŸi 37% în mediul urban. Majoritatea populaÅ£iei (99%) este de naÅ£ionalitate română, existând mici grupări de rromi, armeni, evrei, lipoveni. Ca grupe de vârstă, 20 % au vârsta până la 14 ani, 59% au între 15 ÅŸi 59 ani, iar 21% peste 60 ani.

 

UNITÄ‚Å¢I ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Judeţul Botoşani cuprinde două municipii, cinci oraşe şi 71 comune:

 

  • Municipii: BotoÅŸani (reÅŸedinţă de judeÅ£) ÅŸi Dorohoi (declarat municipiu în anul 1994).
  • OraÅŸe: Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, ÅžtefăneÅŸti (ultimele trei fiind ridicate la rangul de oraÅŸ în anul  2004).
  • Comune: Adăşeni, AlbeÅŸti, Avrămeni, BăluÅŸeni, BlândeÅŸti, BrăeÅŸti, BroscăuÅ£i, CălăraÅŸi, CândeÅŸti, ConceÅŸti, Copălău, Cordăreni, Corlăteni, Corni, CoÅŸula, CoÅ£uÅŸca, CristeÅŸti, CristineÅŸti, CurteÅŸti, Dersca, Dângeni, Dimăcheni, Dobârceni, DrăguÅŸeni, DurneÅŸti, FrumuÅŸica, George Enescu, GorbăneÅŸti, Havârna, HăneÅŸti, HiliÅŸeu-Horia, Hlipiceni, HudeÅŸti, IbăneÅŸti, Leorda, Lozna, Lunca, Manoleasa, Mihai Eminescu, Mihăileni, Mihălăşeni, Mileanca, Mitoc, NicÅŸeni, PăltiniÅŸ, Pomârla, Prăjeni, RădăuÅ£i-Prut, RăchiÅ£i, Răuseni, Ripiceni, Roma, RomâneÅŸti, Santa Mare, Stăuceni, Suharău, SuliÅ£a, Åžendriceni, Åžtiubieni, Todireni, TruÅŸeÅŸti, Tudora, Ungureni, UnÅ£eni, VăculeÅŸti, ViiÅŸoara, Vârfu Câmpului, Vlădeni, VlăsineÅŸti, Vorniceni, Vorona.

Istoria Judetului Botosani

 

Începuturile vieÅ£ii pe meleagurile botoşănene, ca de altfel ÅŸi al celei de pe întreg teritoriul ţării se pierd în negura vremurilor.

          Din paleolitic se constată ÅŸi în această parte a ţării frecvente aÅŸezări omeneÅŸti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost semnalate pe teritoriul judeÅ£ului în localităţile Mitoc, Bodeasa, Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, BotoÅŸani, ÅžtefăneÅŸti, Miorcani ÅŸ.a.

          AÅŸezările omeneÅŸti s-au înmulÅ£it iar urmele locuitorilor au devenit mai numeroase ÅŸi mai variate în neolitic, reprezentate arheologic ÅŸi în descoperirile făcute pe teritoriul judeÅ£ului, în localitatea Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de ceramică ÅŸi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un înalt nivel artistic.

          Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane, săbii, vârfuri de lance din bronz la IliÅŸeni – Santa Mare (un adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaÅŸi epocă a bronzului s-au mai făcut în localităţile TruÅŸeÅŸti, Corlăteni, AlbeÅŸti, Cătămărăşti, Darabani etc.

          Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea vieÅ£uirii pe acest teritoriu, înepoca fierului, în perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat ÅŸi independent sub conducerea lui Burebista. Cea mai importantă dovadă o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la StânceÅŸti, databile în sec. VI – III î.e.n. Este vorba de un complex fortificat, format din două cetăţi, întărite cu un val ÅŸi ÅŸanÅ£ de apărare, însumând o suprafaţă totală de aprox. 50 ha.

În interiorul cetăţii s-au descoperit complexe de locuire, obiecte din ceramică autohtonă, vârfuri de săgeÅ£i din bronz, perle din pastă sticloasă, diverse obiecte din bronz ÅŸi fier, precum ÅŸi o piesă de aur, reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreÅ£, trup de peÅŸte ÅŸi coadă de pasăre, al cărui original se găseÅŸte la Muzeul de Istorie al României.

Locuri întărite în chip asemănător au mai fost semnalate la Dersca, Copălău, IbăneÅŸti, Vf. Câmpului etc.

Mărturii valoroase pentru cea de-a doua epocă a fierului ce corespunde cu perioada formării statului dac centralizat ÅŸi independent sub conducerea lui Burebista, le găsim la Cucorăni, Borolea, Manoleasa, Lozna, Corni, HorodiÅŸtea.

Unul dintre cele mai însemnate depozite de unelte ÅŸi arme de fier a fost descoperit la Lozna, fiind compus din 55 piese cum ar fi:  seceri, coase, unelte de fierărie, ele fiind conservate într-o stare foarte bună la Muzeul de Istorie din BotoÅŸani.

Dovezile arheologice arată că teritoriul judeÅ£ului BotoÅŸani a făcut parte din statul dac centralizat ÅŸi independent condus de Burebista, ca ÅŸi din statul dac condus de marele rege Decebal.

Urme de locuire dacică pe teritoriul judeÅ£ului după războiul daco-roman din anii 105-106 după Hristos, când Moldova a continuat să fie locuită intens de dacii liberi, au fost atestate mai multe localităţi printre care: BotoÅŸani, Cucorăni, BobuleÅŸti, Dângeni, StânceÅŸti, ÅžtefăneÅŸti. Cea mai importantă descoperire în acest sens este pusă în evidenţă de aÅŸezarea de tip Carpatic, formată din 10 locuinÅ£e dezvelite la Medeleni – Cucorăni, în care au fost găsite resturi de ceramică, fibule de bronz, obiecte de fier, demonstrând existenÅ£a unei înfloritoare vieÅ£i economice.

Începând din sec. III după Hristos ÅŸi continuând timp de zece secole după aceea, românii de pe aceste meleaguri nu ÅŸi-au părăsit nici un moment vatra strămoÅŸească, în ciuda trecerii unor valuri succesive ale populaÅ£iilor migratoare ÅŸi a vicisitudinilor istoriei. În acest sens, pe teritoriul judeÅ£ului au fost descoperite 280 puncte de locuire care acoperă întreg mileniul I al e.n.

          Foarte multe aÅŸezări din judeÅ£ sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar oraÅŸul BotoÅŸani în 1439.

          Dezvoltându-se atât de timpuriu, „BotoÅŸanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerÅ£ înfloritor. Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaÅŸte comerÅ£ul aduce oraÅŸului venituri însemnate, iar prima pecete a oraÅŸului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

          Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Åžtefan cel Mare ÅŸi Petru RareÅŸ, înscriu numeroase prezenÅ£e la BotoÅŸani, în judeÅ£ul nostru păstrându-se ÅŸi azi ctitoriile domneÅŸti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) ÅŸi Sf. Nicolae PopăuÈ›i (1496) ale lui Åžtefan cel Mare, azi monumente istorice.

          Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soÅ£ia voievodului Petru RareÅŸ: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) ÅŸi Uspenia (1552).

          Evenimentele istoriei moderne sunt mai puÅ£in reprezentate prin monumente. Se poate evidenÅ£ia monumentul închinat eroilor primului război mondial, operă de proporÅ£ii a arhitectului H. Miclescu, ridicată în anul 1928, precum ÅŸi tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Răscoalei de la 1907.

 

 

 

Educaţie, cultură, tradiţii



EDUCAÅ¢IE

 

Învăţământul are vechi tradiÅ£ii pe aceste meleaguri. În1832 a luat fiinţă, la BotoÅŸani, prima Åžcoală Primară Publică de băieÅ£i, ulterior numită Åžcoala "Marchian".

În prezent, învăţământul botoşănean cuprinde un număr de 81.986 elevi (potrivit datelor oficiale incluse de Inspectoratul Åžcolar JudeÅ£ean în raportul pentru anul ÅŸcolar 2007-2008), care sunt pregătiÅ£i în învăţământul primar, gimnazial, liceal ÅŸi postliceal (în 754 unităţi ÅŸcolare de stat ÅŸi opt ÅŸcoli particulare). De asemenea, universităţi private din Å£ară (Universitatea „Petre Andrei” IaÅŸi, Universitatea „Spiru Haret” BucureÅŸti, Universitatea Danubius GalaÅ£i, Universitatea de Medicină ÅŸi Farmacie IaÅŸi) ÅŸi-au deschis filiale la BotoÅŸani.

             

CULTURÄ‚

 

BotoÅŸaniul a fost ÅŸi rămâne un centru al culturii româneÅŸti. ViaÅ£a culturală a judeÅ£ului este puternic marcată de cele patru mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: „poetul nepereche”, Mihai Eminescu, muzicianul George Enescu, istoricul Nicolae Iorga ÅŸi pictorul Åžtefan Luchian. Trebuie menÅ£ionate, de asemenea, personalităţi ca biologul Grigore Antipa, matematicianul Octav Onicescu, fizicianul Dimitrie Negreanu, scriitorul ÅŸi istoricul Barbu Lăzăreanu, dramaturgul Mihail Sorbu, renumitul Al. Grigore Ghica, regretatul scriitor ÅŸi actorul Al. D. Lungu.

Manifestările culturale sunt un obicei transmis peste generaÅ£ii la BotoÅŸani. Dintre acestea, teatrula avut o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme, BotoÅŸaniul era unicul oraÅŸ în care se vorbea româneÅŸte pe scenă. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupă proprie. Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parÅ£ial în timpul bombardamentelor din anul 1944 ÅŸi refăcută ulterior în 1958 ÅŸi anii 90. Åži astăzi, Teatrul "Mihai Eminescu" găzduieÅŸte premiere ale unor piese autohtone sau după autori străini, interpretate în mod original de trupa locală. De asemenea, spectatorii botoşăneni au ocazia de a vedea pe scena Teatrului actori de renume naÅ£ional – Maia Morgenstern, Florin Piersic, Emilia Popescu, etc.

Teatrul „Mihai Eminescu” are în prezent ÅŸi o publicaÅ£ie proprie, „Caietele botoşănene”, distribuită lunar, de obicei cu prilejul premierelor.

Copiii ÅŸi tineretul au un teatru dedicat lor. Este vorba despre Teatrul „Vasilache”, unde se pun în scenă piese dedicate vârstelor fragede.

Amatorii de muzică clasică pot asista la concertele Filarmonicii BotoÅŸani, iar cei care preferă muzica populară pot merge la spectacolele Orchestrei „Rapsozii BotoÅŸaniului” (cu soliÅŸti celebri ca Sofia Vicoveanca, Daniela Condurache, Cornelia Ciobanu, BrânduÅŸa Covalciuc).

Iubitorii artei plastice au la dispoziÅ£ie două galerii – una de stat (Galeriile de Artă „Åžtefan Luchian”) ÅŸi una privată („City Gallery”).  

La BotoÅŸani, viaÅ£a culturală se desfăşoară ÅŸi în cadrul celor 50 de biblioteci existente. Fondul de carte se concentrează în Biblioteca „Mihai Eminescu”, aceasta având mai multe secÅ£ii deschise pe teritoriul judeÅ£ului. De remarcat este una dintre acestea ÅŸi anume secÅ£ia de la Penitenciarul BotoÅŸani, care le oferă deÅ£inuÅ£ilor un prilej de a accede la cultură.

La rândul său, presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare ÅŸi reviste apar după 1860: "Albina", "ViaÅ£a botoşăneană", "FoiÅŸorul de Dorohoi".

În prezent, pe teritoriul judeÅ£ului funcÅ£ionează două televiziuni particulare (Tele’M BotoÅŸani ÅŸi Somax TV).

Presa scrisă locală încadrează trei cotidiene („Monitorul de BotoÅŸani”, „Jurnalul de BotoÅŸani” ÅŸi „Evenimentul de BotoÅŸani”) ÅŸi două săptămânale („InformaÅ£ia BotoÅŸaniului” ÅŸi „Actualitatea Botoşăneană”).

De asemenea, este dezvoltată presa online, reprezentată de „Jurnalul de BotoÅŸani ÅŸi Dorohoi”, „Banul Botoşănean”, care apar exclusiv pe Internet, precum ÅŸi de două agenÅ£ii locale de presă („BotoÅŸani News”, „Åžtiri BotoÅŸani”).

Informaţia locală se propagă şi prin intermediul undelor FM, prin posturile Radio Meridian şi Radio Fix.

TRADIÅ¢II ÅžI OBICEIURI SPECIFICE

 

MoÅŸtenirea istorică sub aspect spiritual se regăseÅŸte bogat ilustrată în tradiÅ£iile culturale ÅŸi creaÅ£iile populare din judeÅ£ul BotoÅŸani, atât prin faptele folclorice (literare, muzical-coregrafice), cât ÅŸi prin zestrea etnografică, mai concret prin cultura populară spirituală ÅŸi cea materială.

Se cuvine a aminti existenÅ£a la începutul secolului trecut a unei „bresle a lăutarilor”, precum ÅŸi înfiinÅ£area în 1860 a corului din ÅžtefăneÅŸti. Tot aici se înfiinÅ£ează societatea culturală „Ion Creangă”.

Tot din acea perioadă mai evidenÅ£iem existenÅ£a „Casei de sfat ÅŸi citire Nicolae Iorga” ÅŸi a „Ligii culturale” la BotoÅŸani, a „Universităţii populare” din Ungureni (prima universitate populară sătească) ÅŸi a „Societăţii artistice-culturale George Enescu” din Dorohoi.

Între cele două războaie mondiale, funcÅ£ionează în judeÅ£ un însemnat număr de cămine culturale ÅŸi tot în această perioadă se afirmă unele noi formaÅ£ii artistice de amatori: corurile din Bucecea, BroscăuÅ£i ÅŸi Vf. Câmpului, echipa de teatru din Mihăileni, fanfara din ConceÅŸti, echipa de dansatori din Flămânzi. În anul 1908 comuna Tudora obÅ£ine „Cupa de argint” la festivalul de datini ÅŸi obiceiuri de iarnă.

Bogata tradiÅ£ie spirituală a acestor meleaguri este ilustrată în numeroase lucrări din domeniu, printre care menÅ£ionăm: „Cântece populare de pe Valea Prutului”, tipărită în 1872 de N.S. Caranfil, „Cântece moldoveneÅŸti”, volum întocmit de Elena Sevastos ÅŸi apărut în 1888, „Datinile ÅŸi credinÅ£ele poporului român” (1903) ÅŸi „Studii de folclor” (1912) realizate de Elena Niculiţă-Voronca.

Între 1912-1927, Dumitru Furtună publică volumele „Izvodiri din bătrâni”, „Vremi înÅ£elepte”, „Cântece bătrâneÅŸti” etc.

            După înfiinÅ£area judeÅ£ului apar noi culegeri din domeniu, printre care: „Folclor din judeÅ£ul BotoÅŸani” (1969), „Bună dimineaÅ£a lină fântână” (1969), „Câte mama mi le-a spus” (1971), „Stejărel de la Guranda” (1973), „Teatru popular” (1976).

Din perioada mai apropiată, printre lucrări asemănătoare mai menÅ£ionăm: „Descântece din Moldova” (texte inedite – 1982) de Lucia CireÅŸ ÅŸi Lucia Berdan; „Strigături din Moldova” (cercetare monografică – 1984) de Silvia Ciubotaru; „Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova” (marea trecere – 1986) de dr. Ion H. Ciubotariu; „Ornamente tradiÅ£ionale din Moldova” (cusături, Å£esături – 1988) de Silvia Ciubotaru etc.

Folclorul literar este bine reprezentat în judeÅ£ul BotoÅŸani prin poezia lirică, basme ÅŸi poveÅŸti, ghicitori, proverbe ÅŸi zicători, descântece.

Melodiile populare vădesc o incontestabilă varietate - doina, cântecul epic, cântecul propriu zis, strigăturile de la petreceri (hora, nunta, cumetria). Repertoriul deosebit de bogat al unor cunoscuÅ£i rapsozi ÅŸi cântăreÅ£i populari păstrează viu atât vechiul repertoriu vocal cât ÅŸi pe cel instrumental (instrumentele specifice zonei fiind fluierul, vioara, cobza). Acest fapt este dovedit ÅŸi de formaÅ£iile de fluieraÅŸi din Vorniceni, CălăraÅŸi, HiliÅŸeu sau BăluÅŸeni.

Jocurile populare botoşănene formează un repertoriu deosebit de bogat ÅŸi variat, miÅŸcările elegante, gama largă a ritmurilor, formele de prezentare, reflectând trăsăturile caracteristice ale temperamentului oamenilor de pe aceste locuri.

Folclorul coregrafic din judeÅ£ul BotoÅŸani se caracterizează prin prezenÅ£a jocurilor de grup (jucate în cerc sau semicerc), a celor de perechi (care au provenienÅ£a mai apropiată de zilele noastre). Ocaziile de joc sunt cele tradiÅ£ionale: hora duminicală, sărbătorile de peste an, petrecerile familiale. De regulă jocurile sunt însoÅ£ite de strigături.

Din manifestările folclorice colective, două atrag în mod deosebit atenÅ£ia: nunta ÅŸi Anul Nou. Nunta cu „Cântecul miresei ÅŸi al mirelui”, cu prezenÅ£a horei ÅŸi cunoscuta oraÅ£ie, rămâne unul dintre cele mai nimerite prilejuri de producere a folclorului muzical ÅŸi coregrafic. Sărbătoarea Anului Nou dă prilejul practicării a numeroase datini ÅŸi obiceiuri trecute de la o generaÅ£ie la alta, cum ar fi: jocurile cu căiuÅ£i, capre, urÅŸi.

Demne de menÅ£ionat sunt ÅŸi colindele, care reuÅŸesc să echilibreze perfect mijloacele de expresie cu conÅ£inutul poetic al textelor.

Arta populară are bogate tradiÅ£ii ÅŸi pe teritoriul judeÅ£ului BotoÅŸani. Astfel, unele obiecte de uz casnic, meÅŸteÅŸugite prin cioplituri în lemn, sunt simple, funcÅ£ionale, fără acea migăloasă „broderie” realizată în alte zone ale ţării.

În decorarea caselor ţărăneÅŸti, o notă de bun gust este dată de acea dantelărie de pe faÅ£adă (realizată prin traforaj), ca ÅŸi de cunoscute decoraÅ£ii ale acoperiÅŸurilor realizate prin tăierea unor desene în scândură.

Olăritul – străveche îndeletnicire practicată încă din neolitic, a fost păstrat în măsura unei stricte funcÅ£ionalităţi a obiectelor casnice, dezvoltarea unor centre manufacturiere la BotoÅŸani ÅŸi Mihăileni, înlesnind rămânerea acestei îndeletniciri în gospodăria proprie.

O înflorire deosebită au cunoscut însăcusăturile ÅŸi Å£esăturile, domeniu în care mâna măiastră a ţărancelor a creat piese de decoraÅ£ie interioară de o rară frumuseÅ£e. În acest sens, subliniem că zona BotoÅŸanilor cuprinde în limitele sale unele dintre cele mai valoroase scoarÅ£e româneÅŸti, de o valoare artistică deosebită, atât prin gama coloristică cât ÅŸi prin concepÅ£ia decorativă.

Costumul popular botoşănean se caracterizează prin sobrietate cromatică, prin preferinÅ£a pentru motivele florale ÅŸi geometrice, prin îmbogăţirea tiparelor tradiÅ£ionale ÅŸi introducerea unor culori vii.